Luna pădurii – 15 martie – 15 aprilie

Luna Padurii este unul din cele mai importante evenimente silvice si ecologice, reprezentind o modalitate de sensibilizare a publicului si a factorilor decizionali, cu privire la importanta padurilor, a rolului lor esential in mentinerea echilibrului ecologic. Aceasta sarbatoare isi are inceputurile inca din anul 1872, cind a debutat organizarea sarbatorii sadirii arborilor in SUA, ca o consecinta fireasca a accentuarii despaduririlor. In Romania, prima data a fost organizata in anul 1902 de catre Spiru Haret, pe atunci ministru al Cultelor si Instructiei Publice, sub denumirea “Sarbatoarea sadirii arborelui”.

Prin “Declaratia de la Paris”, ocazionata de cel de-al X-lea Congres Forestier Mondial din 1991, s-a conturat conceptul de dezvoltare durabila a padurilor, deosebit de important in demersul specialistilor din diverse domenii (silvicultori, ecologi, sociologi, economisti etc.) de a contracara efectele negative ale presiunii antropice asupra padurilor. Acest concept de dezvoltare durabila a padurilor urmareste, in principal, gasirea unor metode corecte de gestionare a padurilor si evitarea interdictiilor radicale care nu ar conduce decit la accentuarea presiunilor populatiilor umane asupra padurilor. Aceasta se concretizeaza printr-o activitate de exploatare forestiera realizata astfel incit taierea arborilor sa se faca planificat, in relatie directa cu masurile de refacere a padurii si a functiunilor sale.
In Romania, majoritatea ecosistemelor naturale sint specifice padurilor, caracterizate printr-o mare diversitate faunistica si floristica, favorizata de pozitia geografica, de varietatea reliefului, de conditiile hidrologice, climatice si pedologie. Padurea reprezinta baza economica a productiei de lemn si alte produse specifice forestiere, dar la fel de importante sint si functiile speciale de protectie a mediului prin protectia solului impotriva eroziunii, a alunecarilor de teren si desertificarii, imbunatatirea bilantului hidric si asigurarea puritatii apelor, ameliorarea factorilor climatici daunatori.

In judetul Constanta, fondul forestier cuprinde o serie de arii protejate forestiere, reprezentative din punct de vedere al biodiversitatii, aici fiind prezente numeroase tipuri de habitate de padure, de silvostepa si stepa, habitate protejate la nivel european care adapostesc specii lemnoase cu o valoare ecologica exceptionala. Din totalul suprafetei de 38.305 ha a fondului forestier al judetului nostru, peste 1.600 ha constituie arii naturale protejate la nivel national.
Toate rezervatiile forestiere (Padurile Hagieni, Fintinita, Murfatlar, Dumbraveni, Canaraua Fetii, Esechioi, Cetate, Bratca, Celea Mare – Valea lui Ene si Recifii Jurasici Cheia) fac parte si din Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000, a carui scop principal este de a opri declinul diversitatii biologice prin conservarea pe termen lung a celor mai valororase si periclitate specii habitate de interes european.

,