Descriere generala

Perimetrul rezervatiei

Rezervatia Naturala Cheile Sugaului-Munticelu a fost declarata in anul 1971 prin decizia Consiliului Popular Neamt, fundamentarea stiintifica apartinand prof. univ. dr. geolog Constantin Grasu, pe considerente geologice, paleontologice si geomorfologice. Studiile floristice si faunistice au evidentiat elemente de mare valoare sub aspectul biodiversitatii si al habitatelor. Toate acestea justifica atat statutul de arie protejata, cat si interesul comunitar al sitului.

Harta topo - Perimetrul rezervatiei Vedere dinspre DN12C

 

Masivul Munticelu

Masivul Munticelu este o culme calcaroasa orientata Nord-Sud, cu o latime variabila de 100-500m si o lungime de cca. 3km, intre confluenta paraului Sugau cu raul Bicaz (Sud) si obarsia paraului Tepeseni – vf. Criminis (Nord). Munticelu face parte din complexul carstic al Cheilor Bicazului – cele mai renumite chei din Romania. Munticelu este un masiv bine individualizat din punct de vedere geomorfologic, situat in Nord-Est-ul Parcului National Cheile Bicazului – Hasmas, cu suprapunere partianal de cca. 10%.

Cheile Bicazului - Turnul Bardosului Masivul Munticelu

 

Morfologia

Peisajul general este generat de relieful calcaros, evidentiat prin dinamismul morfologic si diversitatea formatiunilor carstice (exocarst si endocarst): varfuri conice, turnuri, pereti abrupti, surplombe, versanti in trepte cu polite si brine, creste inguste, chei, marmite de eroziune, doline, lapiezuri, jgheaburi, trene de grohotis, izbucuri, ferestre si tuneluri suspendate, grote si pesteri.

Abruptul ___ al Munticelului Abruptul estic al Munticelului

 

Cheile Sugaului

Cheile Sugaului, sapate de paraul Sugau transversal in masa de calcare a Munticelului, au o lungime de cca. 350 m. Marmitele laterale sunt suspendate pe peretii verticali ai cheilor, inalti de peste 50 m si aflati la o distanta minima de doar 3-4 m. Datorita salbaticiei si unicitatii au fost declarate Monument al naturii.

Cheile Sugaului Valea Sugaului  in amonte de chei

 

Pestera Izorul Sugaului

Pestera Izvorul Sugaului este de mici dimensiuni, dar deosebit de importanta din punct de vedere petrogenetic, fiind dezvoltata intr-un mare depozit de travertin, in zona unor izvoare carstice petrifiante. Acumularea de travertin (perete inalt de 30 m) este in plin dinamism petrogenetic, izvoarele si scurgerile de apa adiacente depunand continuu carbonat de calciu pe substratul vegetal briofitic. Tufurile calcaroase se formeaza „in situ”, la temperatura ambianta si prin diageneza se transforma in travertine. Astfel, depozitul de travertin si tufuri calcaroase in geneza activa este in continua dezvoltare, atat in sectiune cat si in deschidere orizontala in afloriment. Stadiile diagenetice ale travertinului si habitatul aferent (prioritar in UE – 7220) sunt dependente de cantitatea si calitatea surselor de apa care le alimenteaza, formand un complex si fragil sistem biologic-biochimic-hidrogeologic-mineralogic si petrogenetic ce trebuie protejat contra impactului antropic.

 Acumulari de travertin Tufuri calcaroase

 

Pestera Munticelu

Pestera Munticelu, cunoscuta si drept pestera Ghiocelul, desi de mici dimensiuni (150 m lungime) este deosebita prin formatiunile sale si prin morfologia salii principale, lunga de 30 m si inalta de 4-5 m. In momentul descoperirii pesterii, stalagmitele luminare aveau cea mai mare densitate din Romania. Aceste formatiuni inalte de 3 m, dar nu mai groase de 3 cm, sunt deosebit de fragile si au fost distruse aproape in totalitate. Alte speleoteme demne de interes sunt stalactitele fistulare, care in cateva puncte formeaza adevarate ploi de macaroane. Diverticulul sudic adaposteste un mic lac, captusit cu calcit spongios, imaculat. Intr-un alt diverticul se afla osemintele ursului de pestera, intre care un femur fixat intr-o stalagmita.

Pestera Munticelu - foto 01 Pestera Munticelu - foto 02