Amenintari

Expunere

Desi este situat imediat la Nord de DN 12c, situl si-a conservat destul de bine atat biodiversitatea cat si peisajul si salbaticia naturala tipice unei zone montane de carst. Acest lucru a fost posibil datorita accesului mai dificil si morfologiei terenului dominat de abrupturi calcaroase. Existenta in apropiere a Cheilor Mari ale Bicazului strabatute de un DN a dirijat fluxul turistic spre vest.

Evenimente

Istoricul principalelor evenimente din perimetrul rezervatiei este:
– Anii ’50 – Prima mutilare, prin aductiunea de apa pentru Cariera Fabricii de Ciment Bicaz;
– 1971 – Zona este declarata “Rezervatie Naturala”;
– 2000 – 2004: Rezervatia intra sub incidenta unei serii de legi si acte normative interne. Conform acestora, dar si potrivit directivelor UE, cheile propriu-zise constituie de fapt o arie de conservare speciala, in interiorul Parcului National Cheile Bicazului – Hasmas. Orice exploatari si activitati industriale sunt excluse. Este interzisa orice interventie susceptibila de a genera un impact negativ.
– 2004: SC Total Mihoc propune inlocuirea tevii vechi cu altele noi pentru o captare industriala in interes privat, desi in zona exista alternative (alte surse de apa).

Vulnerabilitati

Principalele pericole la care este expusa rezervatia sunt:
– Taierile forestiere ilegale. Au afectat situl in ultimii 15 ani. In prezent si-au redus intensitatea dar s-au concentrat in sectoare mai izolate (vf. Munticelului, nordul masivului si cateva puncte din versantul vestic, dinspre paraul Sugau).
– Pasunatul. Situl a fost afectat de pasunat ilegal extrem de nociv, in zona impadurita (Pinus sp.) din Jgheabul cu Luci. Un alt sector din sit a fost tranzitat de turme de oi, la inceputul sezonului de pasunat si apoi la intoarcerea acestora de la stanele din zona Lapos (comuna Bicaz Chei, in vestul rezervatiei). In prezent, s-a reusit ca turmele in tranzit sa urmeze traseul de pe drumul forestier Sugau. In ce priveste Stana din versantul estic al Munticelului (comuna Bicazu Ardelean): oile patrund in sit doar accidental (cainii ciobanesti haituiesc caprele negre). Pasunatul are loc, in general, la Est de perimetrul sitului. Pericolul potential ramane insa in sezonul estival. Administratia colaboreaza strans cu primaria comunei Bicazu Ardelean.
– Turism necontrolat. Turismul este in mare parte monitorizat de administratie si se organizeaza actiuni periodice de igienizare, drumetii, educatie ecologica, cunoasterea patrimoniului rezervatiei. Turismul necontrolat poate lua uneori accente de vandalism, cel mai bun exemplu fiind distrugerile din Pestera Munticelu, la care au fost insa si contributii autohtone. Masura imediata: inchiderea pesterii, cheia va fi la sediul administratiei.
– Vechea conducta de apa montata chiar pe peretii Cheilor Sugaului (cu 20 ani inainte de declararea ariei protejate), pentru alimentarea organizarii de santier a Carierei de calcar Bicaz Chei, la care, intre timp, Moldocim–Carpatcement a renuntat, fiind degradata. O serie de localnici din apropiere o folosesc insa neautorizat. Pericolul maxim vine insa de la o societate comerciala care intentioneaza extinderea captarii de apa exact in situl 7220* si 8310, cu executarea unor lucrari de constructii-montaj, instalarea unor conducte din inox in in plin habitat Natura 2000 si Monument al Naturii. Proiectul industrial urmareste imbutelierea (cu apa plata) a apei din izvoarele carstice desi in zona exista alternative, in afara sitului. Proiectul se afla sub incidenta Legii Minelor, imposibil de corelat aici cu Legea Ariilor Protejate. Diminuarea cantitatii de apa care alimenteaza H. 7220* este cel mai mare pericol la adresa conservarii si calitatii acestuia, cu influente negative directe asupra structurii si functionalitatii habitatului. Administratiile rezervatiei si parcului national se opun acestui proiect. Aceeasi opozitie ferma o au Consiliul Stiintific al rezervatiei, fondatorul rezervatiei (prof. dr. C. Grasu) si multe institutii de cercetare si invatamant superior din Iasi, Bucuresti, Bacau, Suceava, Piatra Neamt, alaturi de Academia Romana – filial Iasi – subcomisi CMN, academicieni si profesori universitari, Coalitia Nationala ONG Natura 2000 si zeci de ONG de mediu din Romania. Recunoasterea SIC/SAC sunt factori cheie pentru salvarea habitatelor Natura 2000.
– Braconajul. Au fost cazuri de braconaj, in special de capre negre. Au fost chiar eliberate autorizatii de vanatoare capra neagra (noiembrie 2003). In prezent situatia pare sub control, efectivele de R.rupicapra sunt in echilibru, desi mult diminuate (cca. 8 exemplare de la cca. 20 acum 15 ani).
– Cariera de calcar (pe partea opusa – dr/sud – a raului Bicaz), datorita dinamitarilor care au loc periodic si polueaza fonic regiunile invecinate. Trebuie contactata administratia societatii comerciale pentru a gasi solutii alternative (incarcaturi explozive mai reduse, aplicarea altor metode de exploatare).

Semnale si articole

O serie de autoritati nationale si internationale atrag atentia asupra importantei rezervatiei, precum si asupra pericolelor si nevoii de protejare: